BISERICA FLAMÂNDA SCHITUL MŞRCULEŞTI

Prima construcţie de biserică ,cunoscută sub numele de "Schitul Mărculesti" , s-a făcut În anul 1765 cu cheltuiala lui DUMITRU ROSETI , ispravnicul judeţului. Vechea pisanie avea următorul cuprins: IN NUMELE TATALUI SI AL FIULUI SI AL SFÂNTULUI DUH AMIN. INCEPUTU-S-A ACEASTĂ ZIDIRE DIN TEMELIE A ACESTEI SFINTEI ŞI DUMNEZEIESTI BISERICI, UNDE SE PRĂZNUIEŞTE HRAMUL 'SFINTEI ÎNĂLŢĂRI A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ŞI AL SFÂNTULUI MARELUI MUCENIC ŞI IZVORÂTOR DE MIR, DIMITRIE, PRIN OSÂRDIA ŞI CHELTUIALA SA DIMITRIE AGI MARCU BIV, VER PAHARNIC ISPRAVNIC FIIND ACESTUI JUDET, ÎN ZILELE MĂRIEI SALE STEFAN RACOVITĂ VOIEVOD, LA LEAT 1764, ÎMPODOBIND-O CU TOATE ZIDURILE IMREJUR DUPĂ CUM SE VEDE SI S-AU SAVARSIT IN ZILELE LUMINATULUI DOMN SCARLAT GHICA VOIEVOD, NUMINDU-L "SCHITUL MĂRCULESTI" ŞI L-AU ÎNCHINAT METOH "SFINTEI MÂNASTIRI CÂMPULUNG", ÎN EGUMENIA SFINTIEI SALE , PĂRINTELUI "CHIR DOSITEI ARHIMANDRIT, CARE SI INDEMNATOR SI AJUTOR AU FOST LA FACEREA ACESTUI SCHIT IMPREUNĂ CU "APOSTOL ISBASOIU", "BIVEL CLUCER", ZAHARIE DE AICI DIN CÂMPULUNG ŞI EPISTAT AU FOST LA ACEST SFANT SCHIT, LA LEAT 1765". În actul de fundaţie al schitului, scris de DUMITRU ROSETI , ctitorul bisericii se vede în ce împrejurări s-a construit aceasta biserică si cu ce menire. De cand DIMITRIE ROSETI era ispravnic al judeţului, zice documentul, era obiceiul ca de Înalţarea Domnului, să iasă egumenul mânastirii Câmpulung, însoţit de călugarii si preoţii de mir, pe varful dealului Flămânda, închipuind prin această ceremonie, evenimentul de pe muntele măslinilor de unde s-a înalţat Domnul. La slujba litiei luau parte orăşenii cu mic cu mare în jurul unei cruci de piatră, ridicată întru slava Înalţării Domnului. Dupa slujbă se dădea masă celor saraci şi apoi se ospătau boierii si negustorii. Mişcat de frumuseţea acestui obicei, ispravnicul Dimitrie Roseti ia hotărarea, în 1764, să înalţe cu banii lui o bisericăă. Locul a fost donat de jupâneasa Anastasia Gogu . Construcţia a durat un an şi în 1756 biserica a fost sfinţită chiar în ziua de Înălţare şi s-a numit "Schitul Mărculesti" în amintirea tatălui ctitorului întemeietor Marcu.La înfiinţarea acestui schit a fost îndemnător şi ajutător si arhimandritul Dositei de la mânăstirea Câmpulung, precum si APOSTOL ISBASOIU , bivel clucer din oras. După ce arată împrejurarile în care s-a construit această biserica, tot în hrisovul de mai sus se arăta şi scopul şi menirea ei: "CĂ SCHITUL A FOST ZIDIT NU NUMAI SPRE PODOABA ŞI ÎNCHINACIUNE ,CI MAI MULT SPRE A SE FACE ÎNTR-ÎNSUL BUNĂTAŢI, PRECUM: ÎNVĂ ŢĂTURA DE COPII, AJUTORUL DE SĂRMANI ŞI ALTELE, CĂCI PENTRU ÎNCHINĂCIUNE AU CREDINCIOŞII DESTULE BISERICI ÎN ORAŞ." Pentru ca să-şi îndeplinească această menire de binefacere, biserica a fost înzestrată cu câteva petece de pământ, cu o casă în mahalaua SF.ILIE, cu 10 lei pe luna de la vama Dragoslavele, 300 ocale de sare pe an de la OCNA TELEGA. Cu daniile primite de la ctitori şi de la alti binefacători ,ctitorul DIMITRIE ROSETI a hotărât să se facă următoarele binefaceri: 1) să se înzestrze în fiecare an câte trei fete sărace, două la Înalţare si una la SF.Dumitru, dându-i-se fiecăruia câte un rând de haine, o vacă cu lapte şi să se cheltuiască cu măritişul câte 50 de lei; 2) Să se îmbrace câte 5 săraci pe an, trei la Înălţări 2la SF.Dumitru, cheltuindu-se cu îmbrăcamintea lor câte 10 lei fiecare; 3) Să se plătească dascălului care învaţă copii câte 20 de lei pe an; 4) Pentru mâncarea şi bautura săracilor, la cele două praznice , să se dea câte 20 de lei pe an. Tot ctitorul a pus schitul sub epitropia vornicului CONSTANTIN FILIPESCU (cumnatul sau) şi a urmaşilor săi şi a pus blestem (al SF.PARINTI DE LA NICEEA) asupra celor care ar încerca vreodată sa strice asezamantul făcut de el.
Dintr-o veche fotografie se vede că biserica a fost învelită cu şindrilă şi avea numai o turlă în faţă, o clopotniţă, casa pe pivnita şi două chilii, totul fiind înconjurat de zid. Intre 1788 - 1790 schitul e distrus, ca urmare a invaziei oştirilor austriece. In 1792 este refăcut complet de ctitorul său şi apoi de municipalitatea orasului, însa în condiţii proaste.
A doua construcţie, îin 1873, s-a început în locul celei vechi, dar n-a putut fi terminată şi s-a ruinat. Între 1886-1890, fiind primar, biserica s-a reconstruit avand următoarea pisanie: "ACEASTA SFANTA SI DUMNEZEIASCA BISERICA CU PATRONAJUL INALTAREA DOMNULUI SI MARELUI MUCENIC DIMITRI S-A RESTAURAT DIN NOU, IN LOCUL CELEI VECHI, CARE ERA FONDATA IN 1765 DE DUMNEALUI ROSETI SPATAR DOTAND-O CU MAI MULTE BUNURI PE CARE LE POSEDA SI IN PREZENT, DIN AL CAROR VENIT S-A RESTAURAT." "La 1873 s-a pus piatra fundamentală de DL.ION IANCU ' primarul orasului Câmpulung şi terminând-o de zidit şi crapând s-a întrerupt lucrarea 13 ani, devenind o ruina" . La 1886 , DL.ISTRATE RIZEANU , primarul orasului, prin intermediul îndemnului bunului său simţ şi cu votul unanim al domnilor consilieri comunali, începând iarăşi lucrarea si terminându-o la 1890 ,sub arhipastoratul mitropolitului primat domnul dr.IOSIF GHEORGHIAN s-a sfintit la 19 august 1890 de INOCHENTIE PLOIESTEANUL , vicarul sfintei mitropolii. Preotul locului era CONSTANTIN STANCIULESCU , iar pictor, un anume BELIZARIE . Această biserică avea forma de cruce , cele două sanuri de naos formand braţele crucii, altarul mic c-o singură fereastră , tâmpla de lemn la mijlocul Naosului , turla Pantocratorului, construită din lemn, şi învelită cu tablă ca şi corpul întreg al bisericii, care avea câte trei ferestre. Deasupra pronaosului era sala pentru cor şi turla care servea şi de clopotniţă. Pictura din interior era cojită pe alocuri iar zidurile de afară cu multe crăpături, temelia fiind slabă, în urma cutremurului din noiembrie 1940, crăpaturile zidurilor bisericii s-au adancit, ameninţând cu prăbuşirea, ceea ce a dus la dărâmarea ei completă în 1942. Din documentele rămase se vede ca SCHITUL MARCULESTI n-a fost niciodată prea populat de călugari, pentru că, de la fondarea lui, ctitorul a înţeles să dea schitului alte directive decât acelea ale unei vieti monastice. Însuşi felul administraţiei schitului nu este acela al egumenatului sau al vietii de comunitate, caracteristică conducerii Mânăstirilor din secolul al 18-lea. Schitul a fost condus la îinceput de o epitropie liberă, compusa din mireni, din membrii familiilor ROSETI si FILIPESCU . Mai târziu, ei şi-au asociat si epitropia obsteasca a primăriei CÂMPULUNG .Documentele au păstrat şi câteva nume de epitropi şi îngrijitori care în ordinea cronologică, urmează astfel: APOSTOL ISBASOIU în 1775, ION IEROMONAH în 1770, IOACHIM IEROMONAH în 1798, HRISATE EROMONAH în 1840, PR.POPA PATRASCU în 1848, PROFIRE IEROMONAH în 1850, PR.HARALAMBIE în 1861, IONITA SEMESCU în 1861, PR.CONSTANTIN STANCIULESCU în 1863, PR GHEORGHE BANATEANU între 1916-1948, ultimul preot care a slujit la această biserică veche, şi din momentul când se transforma în biserică parohială, începând cu anul 1914 .

TG