Inteb si eu ca din 89' prea apar ca ciupercile dupa ploaie;
Partidul e în toate, e-n cele ce maine………………
Am învăţat să trăim în umbra lui, l-am perceput de fapt dintotdeauna ca pe o structura superioară păturii muritorilor de rând şi ne-am obişnuit să înghiţim în sec, pentru că altfel nu se poate. L-am numit în multe feluri. PCR, PSD, PD-L, PNL şi tată şi mamă, dar bizar tot noi l-am numit, tot noi l-am injurat in revolutii de bucatarie. N-o să ştim niciodată cine sunt păpuşarii, dar spectacolul face parte structura noastra româneasca. Ne face să urlăm, să înjurăm, să credem că ştim, să comentăm şi să uităm de noi. Ne ţine ocupaţi şi, timp PATRU ani ne luptam sa schimbăm marionetele.
Tu ce mai faci, române?
Ştii ce face primarul, vicele, consilierii, unde ne sunt senatorii, deputatii şi pe unde a mai fost preşedintele, ca acu vin alegerile si de…. Ştii tu cine mai cumpără, cine mai pierde, cine mai construieşte şi cine-şi mai arată nurii? Dar tu, campulungean mărunt, tu mai ştii cum mai eşti? Ce mai speri pentru tine? Pentru ce te trezeşti dimineaţa? Nu-mi spune ce-ai mâncat, ce-ai mai văzut la televizor şi ce mai spun colegii tai... Spune-mi despre tine daca mai poti.
Ce zici o punem de un partid?
Să vorbim despre noi! Să ne facem noi partidul nostru, să ne scoatem visele la plimbare şi să nu ne mai pese care pesedist are vila mai barosana, care pdist-l a angajat-o pe nevastasa diriga de santier, care pnlist invarte hartii te miri prin ce serviciu al primariei. Să nu-i băgăm în puşcării (chiar dacă ar merita), să nu le golim buzunarele (chiar dacă ar trebui), să nu-i mai facem zei şi să nu-i mai lăsăm să ne intre prin vene.
Şi poate, în curând, nu-i mai votam pe liste s-au uninominali legati la ochi.
TG
Partidul e în toate, e-n cele ce maine………………
Am învăţat să trăim în umbra lui, l-am perceput de fapt dintotdeauna ca pe o structura superioară păturii muritorilor de rând şi ne-am obişnuit să înghiţim în sec, pentru că altfel nu se poate. L-am numit în multe feluri. PCR, PSD, PD-L, PNL şi tată şi mamă, dar bizar tot noi l-am numit, tot noi l-am injurat in revolutii de bucatarie. N-o să ştim niciodată cine sunt păpuşarii, dar spectacolul face parte structura noastra româneasca. Ne face să urlăm, să înjurăm, să credem că ştim, să comentăm şi să uităm de noi. Ne ţine ocupaţi şi, timp PATRU ani ne luptam sa schimbăm marionetele.
Tu ce mai faci, române?
Ştii ce face primarul, vicele, consilierii, unde ne sunt senatorii, deputatii şi pe unde a mai fost preşedintele, ca acu vin alegerile si de…. Ştii tu cine mai cumpără, cine mai pierde, cine mai construieşte şi cine-şi mai arată nurii? Dar tu, campulungean mărunt, tu mai ştii cum mai eşti? Ce mai speri pentru tine? Pentru ce te trezeşti dimineaţa? Nu-mi spune ce-ai mâncat, ce-ai mai văzut la televizor şi ce mai spun colegii tai... Spune-mi despre tine daca mai poti.
Ce zici o punem de un partid?
Să vorbim despre noi! Să ne facem noi partidul nostru, să ne scoatem visele la plimbare şi să nu ne mai pese care pesedist are vila mai barosana, care pdist-l a angajat-o pe nevastasa diriga de santier, care pnlist invarte hartii te miri prin ce serviciu al primariei. Să nu-i băgăm în puşcării (chiar dacă ar merita), să nu le golim buzunarele (chiar dacă ar trebui), să nu-i mai facem zei şi să nu-i mai lăsăm să ne intre prin vene.
Şi poate, în curând, nu-i mai votam pe liste s-au uninominali legati la ochi.
TG
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu